Intreaga suprafata de calcare din sectorul superior al Jiului de Vest si Cernisoara, formeaza un sistem unitar. Datorita unui intens proces de carstificare a acestui masiv, apele de pe suprafata sa se infiltreaza sau se pierd prin ponoare punctiforme, în subteran. Ele sunt sustrase circulatiei superficiale dirijată spre Jiu si ajung, pe un traseu subteran, sa se descarce prin izvorul Cernei, în bazinul Cernisoarei.
MUNTII PIULE-IORGOVANU
Munţii Piule-Iorgovanu se află situaţi în partea sudică a Munţilor Retezat, a căror creastă sudică o continuă către vest, făcând legătura cu Munţii Godeanu. Aspectul relieful detaşează aceşti munţi atât de Retezatul aflat la nord, cât şi de Godeanu, aflat în vest. Particularitatea lor rezidă în alcătuirea geologică, ce constă în prezenţa calcarelor jurasice cu grosimi mari, dispuse monoclinal (înclinat). Aceasta face ca relieful carstic să fie dezvoltat, atât prin forme de suprafaţă (lapiezuri, doline, chei, sectoare de văi seci), cât şi de adâncime (peşteri, avene). Vârfurile cele mai înalte sunt Vârful Piule cu 2081 m, urmat de Vârful Scorota, cu 2080 m şi Vârful Piatra Iogovanului, cu 2014 m. Numele masivului provine de la cele două vârfuri mai importante amintite anterior. În morfologia masivului se disting trei sectoare mai importante: Culmea Piule-Pleşa, Zona Albele – Piatra Iorgovanului – Stănuleţi şi Culmea Drăgşanu. Aceasta din urmă este alcătuită din şisturi cristaline. O particularitate care deosebeşte aceşti munţi de Retezat este extensia mare a suprafeţelor de nivelare (în special nivelul Borăscu) şi care apropie aceşti munţi mai mult de Godeanu din acest punct de vedere. Această suprafaţă de nivelare afectează culmea principală, la altitudini de ± 1800 m, în special Culmea Drăgşanu şi zona Albele – Piatra Iorgovanu – Stănuleţi.
Din punct de vedere geologic, Retezatul Sudic şi bordura nordică a Munţilor Vâlcan aparţin sedimentarului Autohtonului Danubian, reprezentat prin gresii şi mai ales calcare masive ce alcătuiesc relieful din aria Piule – Iorgovanu şi „ciucevele” ce delimitează spre sud cursul Jiului. Calcarele jurasice şi cretacice formează o stivă groasă de aproape 1 500 m, în zona Muntelui Albele.
GEOLOGIA
HIDROLOGIA
RELIEFUL CARSTIC

EXOCARSTUL

Sunt remarcabile lapiezurile formate pe calcarele din Munţii Retezat. Fiind formate de apele de şiroire, pe aliniamentul de fisuri, în majoritatea cazurilor lapiezurile sunt orientate pe linia de cea mai mare pantă. Aşa se explică imensele lapiezuri verticale formate pe stâncile de pe vârful Iorgovanul. Morfologic se deosebesc lapiezuri simple (grefate pe suprafeţe de denudaţie, sub formă de caneluri generate de precipitaţii), lapiezuri compuse (dezvoltate în timpul glaciaţiunilor pleistocene, care prezintă doar forme reziduale peste care este suprapusă o nouă generaţie de lapiezuri).



ENDOCARSTUL
PESTERILE
Pestera Zeicului
Localizarea si cai de acces. Scocului Mare cu Valea Scorotei, la confluenta se Intalneste un punct de popas unde se poate campa. De la confluent Jiului cu Valea Scorota Seaca, mergem pe aceasta din urmă pe o poteca lata, care se strecoara printre versantii abrupti si impaduriti. Dupa cca. 15 minute de mers (500m), trecem printr-un scurt pasaj de canioane. Urmeaza apoi o largire in versantul stang, un cot pe dreapta cum urcam, din care porneste destul de abrupt o poteca abia vizibila. Urcam circa 80m denivelare, apoi poteca porneste pe curba de nivel, spre nord, traversand pe deasupra unei prispe de calcar. Abia din acest loc intrarea pesterii devine vizibila. Durata normala a parcursului de la firul Scorotei pana la pestera este de 40 minute.
Date istorice.Pestera Zeicului era cunoscuta in prima ei portiune, de localnici, ca loc de adapost pentru turme. Se spune ca a slujit si ca ascunzatoarele pentru haiducii lui Zeicu, fapt intarit prin descoperirea in pestera a unor flinte ruginite.
Descriere. Pestera Zeicului este o cavitate mixta, caci dezvoltarea sa pe orizontala este sensibil apropiata de cea pe verticala. Din portalul pesterii având dimensiuni de 6 x 8 m se coboara o panta de grohotis până într-o sala spatioasa, cu podeaua acoperita cu argila si bolovani si tavanul sfredelit de hornuri scurte si clopote de coroziune. În sala se mai poate vedea trunchiul gros, cioplit candva ca scoc pentru adunarea apei, acum complet putrezit.
In capatul acestei sali, lungi de 50m, nu mai bate lumina zilei. Pestera se continua cu o catarare de 10m, deajuns de dificila deoarece din cauza modmilchului prizele sunt alunecoase. Escaladarea se poate face mai usor in partea stinga .Se ajunge apoi intr-o sala foarte inalta (15m), cu podeaua acoperita de bolovani si scurgeri stalacmitice.
In capatul salii se afla deschiderea de 2 x 3 m a unui put adanc de 40 m.
Pentru coborare putem ancora coarda de un pilier gros ce se afla la 3m distanta. La desfasurarea ei In put vom avea grija sa nu declansam desprinderi ale crustei de calcit din palnia putului.
Dupa o coborare de 12m vom intalni o mica proeminenta a peretelui pe care merita sa ne oprim pentru a privi in jur: ne aflam In bolta unei sali largi de 20 x15 m. Sub noi se afla un hau de aproape 40 m. Privind in dreapta, vedem platformele de calcar, imbracate in concretiuni; in partea stanga, de tavan atarna un grup de stalactite elegante, de forma perfect conica, impodobita cu coralite si cristalictite. Cea mai lunga are peste 5 m si se numara printre cele mai mari stalactite din tara noastra.
Ne continuam coborarea, pastrand contactul cu peretele. Dupa inca 25m se ajunge pe un urias dom stalagmitic, inalt de 8m, de pe care se poate cobori usor, fara a mai folosi coarda.
Fundul salii este orizontal si este acoperit cu argila.
Pestera nr. 5 de deasupra ponorului nr. 4(2105/19)
Localizare. Pestera este dezvoltata In versantul stang al Jiului de Vest, la 200m aval de confluenta cu valea Jidanului. Cele doua deschideri ale pesterii (0,4 x 0,5 si 4 x3 m) apar la altitudinea relativa de 45m, deasupra peretelui de calcar, sub care este ponorul principal al Jiului.
Dimensiuni. L = 320 m, D = 63 m, E = 86 m, Cr = 3,7 m, Aa = 1155 m, Ar = 45m.
Descriere. Deschiderea mare a pesterii permite coborarea unei verticale de -8m, a carei baza este Intr-o sala de 24x20x8m, cu podeaua acoperita cu prabusiri din tavan Extremitatea vestica a acestei sali se continua cu galeria principala a pesteri, din care se desprinde un diverticul scurt, In care exista un put de -37m, terminusul acestuia fiind colmatat cu bolovani. De la aceasta ramificatie, galeria principala Isi reduce treptat dimensiunile, in timp ce cantitatea de formatiuni este mai abundenta.
Terminusul este colmatat de o scurgere parietala, in fata careia podeaua este acoperita cu gururi.
Pestera este amplasata deasupra ponorului activ al Jiului, planul pesterii sugerand ideea ca aceasta a functionat ca ponor, galeria formand un fel de meandru la cursul actual al Jiului. Dar panta acestui meandru este spre amonte si constituie o dovada a curgerii acestor apei spre izvorul Cernei din perioade mai Indepartata.

Pestera nr. 4 din Scocul Scorotei (2104/26)
Localizare. Deschiderea pesterii este situata in versantul stang al Scorotei, la 100m, in amonte de confluenta acesteia cu Jiul de Vest. Dimensiuni. L=377,2m, D=26m, E=48m, Cr=7,8m, Aa=1150m, Ar=50m.
Descriere. Pestera are doua deschideri de dimensiuni mari (10 x 6 m, 5 x 5 m) care se unesc in spatele unui pilier. Prima sala este concretionata. In extremitatea nord-vestica continuarea se realizeaza printr-un put cu o denivelare de -23m n partea opusa putul. Genetic, pestera este un vechi ponor al vaii Scorota. In prima faza, deschiderile actuale ale pesterii au functionat ca resurgenta, iar o data cu schimbarea nivelului de baza al regiunii, au ramas ca nivel fosil.
Pestera Dalma cu Brazi
Localizare si cai de acces. Pestera Dalma cu Brazi se afla in versantul stang al Scocului Mare la o altitudine de cca. 150 m fata de talveg si 1200 m altitudine absoluta, in dreptul confluentei Scocului Mare si Paraul Jidanului cu Jiul de Vest. Din dreptul acestei confluente o poteca abia vizibila urca pieptis, padurea deasa, apoi prin desisuri de arbusti amestecati cu arbori izolati. Intrarea pesterii, desi relativ mare (3 x 2 m), este bine mascata si se gaseste greu.
Descriere. Este o pestera uscata, orizontala, formata dintr-o galerie principala si o ramificatie, totalizand 226 m lungime.
Galeria principala este larga de 3-5m si inalta de 3-10m. Se indreapta spre nord, pana la o sala a carei podea este acoperita in perioadele umede cu un lac de 1 m adancime. Pestera este relative putin concretionată.
Avenul mare cu zapada din Albele-Gauroane (2103/15)
Localizare. Avenul este situat sub Vf.Albele, la altitudinea absoluta de 1890 m, pe versantul dinspre Jiul de Vest, la aproximativ 100m sud de poteca turistica cabana Buta-Piatra Iorgovanului. Cu toate ca deschiderea avenului, cu dimensiuni de 25x20meste dintre cele mai impresionante, ea este relativ greu de gasit, fiind mascata Intre palcuri de jneapan. Dimensiuni. L = 195,6 m, D = 84,5 m, E = 20 m, Cr = 9,75 m, Aa= 1890 m, Ar = 750 m.
Descrierea. Deschiderea avenului permite coborarea unei verticale de 10m pana pe un dop de zapada. Intre acesta si perete se deschide o rymaie de 10m denivelare, baza verticalei fiind intr-o sala de proportii, cu podeaua formata din zapada si gheata, care este continuarea dopului de zapada de la baza primei saritori. Din aceasta sala cu zapada se desprinde a doua rymaie, cu o denivelare de -34m Sala terminala a avenului are dimensiuni mari, inaltimea tavanului fiind de aproximativ 20m. Podeaua este acoperită cu pietris si bolovani mari dispuși în valuri.
Acest aven ridica probleme interesante privind mecanismul acumularii zapezii si ghetii. Exista si posibilitatea stocarii de informati climatice. Avenulmare cu zapada din Albele Gauroane adaposteste cel mai mare ghetar explorat din Carpatii Meridionali.
Avenul Mare de sub Iara (2103/18)
Localizare. Avenul este situat in apropierea cumpenei de ape dintre bazinul Soarbele si Bazinul Iara, In versantul drept al Iarei. Dimensiuni. L= 87m, D= -63m, E= 26,5m, Cr= 3,3m, Aa= 1700m, Ar= 400m. Descriere. Avenul este format dintr-un put de 59 m, aproape vertical care are la baza o sala in panta, care coboara pana la cota -63m. Podeaua salii este acoperita cu bolovani. Terminusul este in fund de sac.
Avenul de sub Albele (2104/1)
Localizare. Avenul se afla in poteca turistica, cabana Buta-Piatra Iorgovanului, in apropierea izvorului Bolborosi. Dimensiuni: L= 50m, D= 28m, E= 35m, Cr= 1,4m, Aa= 1853m, Ar= 0.
Descrierea. Avenul este format dintr-o galerie unica in panta care in partea finala are citeva saritori de dimensiuni mici. Latimea galeriei scade progresiv spre interior.
Avenul mare din Scocul de Piatra cu Gheata 2105/123
Localizare. Avenul se afla situat in cumpana de ape din Scocul de Piatra cu gheata si valea imediat urmatoare din aval de Jiu. Cele doua vai sunt afluenti pe stanga ai Jiului de Vest, punctele de confluenta aflandu-se Intre valea Ursului si valea Jidanului. Din sosea se urca pe Scocul de Piatra cu Gheata pana la altitudine de 1340 m, de unde se continua drumul pe curba de nivel, versantul sting al acesteia cca. 350m. Gura avenului este greu de reperat datorita padurii dese și a arbustilor. Dimensiunile deschiderii sunt de 2 x 1,8 m. Dimensiuni: L=188m, D=92m, E=88m, Cr=2,14m, Aa=1340m, Ar=120m.
Descriere. Avenul este format dintr-o galerie unica, in panta de aproximativ 35 grd, care se continua cu o verticala de – 43m. Acest put are pe parcurs mici platforme la -3m, -13m, -20m, ultimii 22m fiind perfect verticali. La baza putului incepe o galerie cu podeaua acoperita cu prabusiri, pe parcursul careia se intalnesc citeva saritori de -2m -6m. Urmeaza sala finala la -98m. Avenul se afla intr-o faza avansata de concretionare, predominind scurgerile parientale. Este semnalata prezenta motmilchului.